Singura intr-un garaj inchiriat, loiala doar unei grenade de mana din al Doilea Razboi Mondial, Herra Bjornsson isi traieste la optzeci de ani inceputul sfarsitului vietii.
Vorbim despre o femeie care isi prezinta trupul decrepit, dar nu uita ca este femeie si vorbeste deschis....
Pentru Herra exista de fapt o singura forma sigura de evadare din turbulentele nevrotice ale acestei istorii: focul final care arde la 1000°C." Citeste continuarea recenziei pe blog."Scrisa intr-un stil frust, cartea ne ofera un personaj central memorabil si rarisim.
In ciuda tonului vesel, aflat la controlul povestii (in care cititorul ar face bine sa nu se increada in totalitate), istorisirea ei contine numeroase intamplari atroce, incepand cu abandonarea de catre parinti, continuand cu un mariaj nefericit si cu numeroase episoade aventuroase si sfarsind cu istoria secolului al XX-lea, cu care se intersecteaza vrand-nevrand.
Mai degraba decat o dare de seama istorica spusa de la distanta, punctul de vedere al Herrei il poarta pe cititor pe umeri pentru a fi martorul degradarii personajului in cele mai chinuitoare detalii.“ Washington Independent Review Of Books„Un roman ca un atac militar… Aceasta fabula ireverentioasa despre un copil in timp de razboi aduce aminte inevitabil de Toba de tinichea a lui Gunter Grass, dar Herra este mai moderna, o eroina cu porniri sexuale, o parte #MeToo si doua parti #SodThem.“ The Guardian"Dar viata Herrei nu este un dans, dupa cum nu este nici o calatorie de placere.
Si ce poveste! – una care merita sa fie citita pentru a intelege si mai bine complexitatea celui de-al Doilea Razboi Mondial si pentru a te bucura de inteligenta unei femei pe care nu ti-o vei putea sterge din minte.“ Washington Post„Femeia la 1000 °C nu este o carte pentru cei fara sange in vene.
Ea isi povesteste viata plina de anomalii cu o vivacitate fascinanta.“ The New Yorker„Herra supravietuieste si isi spune povestea asa cum o vede ea.
Fiecare capitol al romanului este o piesa dintr-un puzzle care se construieste incet, impredictibil.„Povestea Herrei, bazata pe fapte reale, nu este o cronica predictibila a suferintelor pe care le provoaca razboiul: eroina este nemiloasa fata de toata lumea, inclusiv fata de ea insasi, nu simte nicio vina pentru ca a fost o amanta cu inima de piatra, o mama denaturata si o aventuriera nesabuita.
Dar inainte de toate astea, ne cere ea, „permiteti-mi sa-mi povestesc viata.“Istoria care urmeaza pleaca de la viata reala a nepoatei primului presedinte al Islandei – cu care autorul a interactionat intamplator intr-o conversatie telefonica in anul 2006 –, dar isi urmeaza propriul curs fictional.
Pusa in contextul celui de-al Doilea Razboi Mondial, povestea individuala a Herrei completeaza tabloul atrocitatilor care devastau in acei ani Europa, insa amintirile personajului despre sine si despre intamplarile care i-au marcat existenta se intretes cu cel mai rafinat si mai surprinzator umor, cu o revigoranta autoironie, dar si empatie pentru cea care a fost in tinerete.
Dar este pregatita: si-a facut deja programare la crematoriu, unde i se garanteaza o disparitie rapida la 1000 °C.
Singura intr-un garaj inchiriat, loiala doar unei grenade de mana din al Doilea Razboi Mondial, Herra Bjornsson isi traieste la optzeci de ani inceputul sfarsitului vietii