Joan Foster, eroina romanului, a dus o viata de fugara, asumandu-si diferite identitati. - Washington Post Book World. - Florin Irimia
Un roman foarte nostim, o poveste spusa gratios, cu detasare ironica si multa arta. - Joan Didion
In Femeia-oracol , Joan Foster, protagonista si scriitoarea din roman, nu numai ca pare a fi constant sub influent directa a personajelor sale (si nicidecum invers), imitandu-le adesea reactiile, dar insasi viata ei pare a fi desprinsa dintr-un roman (gotic, in special, ca acelea pe care le scrie sub un alt nume) in care nimic nu este ce pare a fi, iar personajele ascund mereu cate un secret teribil.
O carte extraordinara.
Nu pot spune cat de mult m-a entuziasmat lectura ei - totul functioneaza perfect.
Stralucitoare si amuzanta.
Dar, dupa ce s-a ascuns o viata intreaga, ea descopera ca invizibilitatea care a chinuit-o candva este acum imposibil de redobandit.
Incapabila de a jongla simultan cu mariajul care se destrama, cu aventura ei nesabuita cu un artist excentric si cu disputa cu un santajist al celebritatilor, Joan isi insceneaza moartea si fuge in Italia, hotarata sa ia totul de la zero.
Cand scrierile lui Joan isi gasesc expresia finala intr-un volum de poezie feminista care devine bestseller, ea este coplesita de valul publicitatii si al notorietatii.
Obezitatea din adolescenta si criticile constante ale mamei ei o determina sa fuga din Canada in Anglia, unde se descopera pe sine insasi ca autoare de romane de amor ieftine, o indeletnicire pe care o ascunde fata de Arthur, sotul ei activist, care tot viseaza la o revolutie.
Joan Foster, eroina romanului, a dus o viata de fugara, asumandu-si diferite identitati
