Dacă luăm în calcul succesul altor titluri publicate și faptul că autoarea a terminat un Masterat în Istorie la Cambridge și că a lucrat în Ministerul Apărării al Statelor Unite și în departamentul de Stat, putem deja să ne așteptăm la o lejeritate și iscusință în redarea poveștii și în abordarea relațiilor militare, toate împachetate în măiestria condeiului cu care deja ne-a obișnuit în celelalte titluri publicate.
Câteodată, lucrurile pe care ni le dorim și la care aspirăm trebuie să fie din sfera lucrurilor realizabile.”―
Pam Jenoff,
Fiica ambasadorului .
Dar e ca la Conferința de Pace.
Chiar și după ce a terminat de citit cartea.
Citate Pam Jenoff – Fiica ambasadorului„Dacă nu scapi de frica de a lua decizii greșite, vei rata șansa de a trăi viața la maximum.”―
Pam Jenoff,
Fiica ambasadorului „Încerc.
Având la dispoziție fapte fără pretenția de adevăr istoric, împletit cu romantism pe care foarte rar îl mai regăsim în jurul nostru, cititorul deține suficient „material” pe care să-l descifreze, chiar și atunci când acțiunea din carte încetinește.
Povestea explorează, de asemenea, dinamica dintre părinte și copil, chestiunile de loialitate și onoare, prejudecățile și negativitatea arătate germanilor, toate aceste planuri care fac din cartea lui Jenoff o lectură captivantă.
Tatăl lui Margot se așteaptă ca ea să vrea să se întoarcă în Germania pentru a se căsători cu Stefan, însă Margot continuă să-și prelungească șederea la Paris cât de mult poate.
Cartea nu se limitează la viața amoroasă dificilă a lui Margot.
Ea se simte atrasă de charismaticul Georg și începe să-și pună la îndoială sentimentele față de logodnicul ei, Stefan, un soldat care își revine încet după rănile din război.
Se simte plictisită și singură, până se împrietenește cu Krysia, o muziciană plină de secrete și cu George Richwalder, un frumos ofițer de marină care lucrează de asemenea pentru guvernul german și care îi oferă lui Margot un job de traducător.
Margot este foarte naivă și deseori pare că nu deține vreun control asupra vieții sale, acționează din greșeală în greșeală, divulgă fără să vrea informații secrete, punând reputația tatălui ei în pericol.
Unul dintre spectatorii curioși este Margot Rosenthal, o tânără de douăzeci de ani care se află la Paris pentru a-și însoți tatăl, un ambasador care lucrează pentru guvernul german la Tratatul de la Versailles.
Parizienii sărbătoresc cu entuziasm marea sosire a președintelui Wilson.
Deși acțiunea se desfășoară în 1919, în perioada semnării Tratatului de la Versailles, are în prim-plan mai degrabă emoțiile umane, decât schimbările politice care au loc în Europa, pe măsură ce continentul începe să se refacă după Război.
Detalii istorice specifice, o temă ofertantă și emoție”.
Fiica ambasadorului nu este o poveste obișnuită din Primul Război Mondial.
După cum motiva Pam Jenoff succesul cărților sale, „e vorba despre echilibru.
Dacă luăm în calcul succesul altor titluri publicate și faptul că autoarea a terminat un Masterat în Istorie la Cambridge și că a lucrat în Ministerul Apărării al Statelor Unite și în departamentul de Stat, putem deja să ne așteptăm la o lejeritate și iscusință în redarea poveștii și în abordarea relațiilor militare, toate împachetate în măiestria condeiului cu care deja ne-a obișnuit în celelalte titluri publicate
