FRAXIPARINE 3800UI ANTI-FACTOR XA, 0.4 x 10 seringi preumplute, Gsk [999] Indicații Profilaxia tulburărilor tromboembolice: în special, a celor asociate chirurgiei generale sau ortopedice; la pacienții cu risc crescut (insuficiență respiratorie și/sau infecție respiratorie și/sau insuficiență cardiaca), spitalizați în Serviciul de Terapie Intensivă.
Heparina poate suprima secreția corticosuprarenală de aldosteron, conducând la hiperkaliemie, în special la pacienții cu niveluri crescute de potasiu plasmatic, sau c.
Precauții speciale Se administrează cu precauție în următoarele cazuri: insuficiență hepatică; insuficiență renală (la pacienții cu insuficiență renală severă pot fi luate în considerare doze reduse); hipertensiune arterială severă; antecedente de ulcer peptic sau alte leziuni organice cu risc de sângerare; tulburări vasculare ale coroidei și retinei; în perioadă post-operatorie, consecutivă intervenției chirurgicale pe creier, măduva spinării sau ochi. În cazul anginei instabile și al infarctului de miocard fără undă Q, tratamentul cu FRAXIPARINE trebuie asociat cu aspirina în doze de până la 325 mg/zi (vezi Posologie și mod de administrare și Interacțiuni medicamentoase).
Utilizarea concomitentă de salicilați sau antiinflamatoare nesteroidiene reprezintă o contraindicație relativa pentru administrarea nadroparinei, că și utilizarea de antiagregante plachetare. În acest caz, monitorizarea se va efectuă cel puțin zilnic, iar tratamentul va fi întrerupt cât mai curând posibil, deoarece s-au descris cazuri de trombocitopenie inițială, care a continuat după înlocuirea heparinei.
Testele de agregare plachetara în vitro au doar o valoare limitată. În cazul apariției trombocitopeniei în timpul tratamentului cu heparină (standard sau cu greutate moleculară mică), poate fi luată în considerare înlocuirea cu o altă heparină cu greutate moleculară mică, dacă administrarea de heparină este necesară.
Dacă survine trombocitopenia, tratamentul trebuie imediat întrerupt, deoarece s-au raportat recăderi precoce.
Dacă există antecedente de trombocitopenie datorată heparinei (standard sau cu greutate moleculară mică), poate fi luat în considerare un tratament cu Fraxiparine, dacă administrarea de heparină este necesară; în acest caz, monitorizarea clinică atentă și numărătoarea trombocitelor se vor efectuă, cel puțin, în fiecare zi.
Aceste efecte sunt, probabil, de natură imunoalergica și în cazul unui prim tratament ele au fost raportate în principal între zilele 5 și 21 de administrare, dar ele pot apărea mult mai devreme, dacă există un antecedent de trombocitopenie datorată heparinei.
Au fost raportate unele cazuri rare de trombocitopenie, ocazional severă; acestea pot fi asociate (sau nu) cu tromboză arterială sau venoasă, situație în care tratamentul trebuie întrerupt; acest diagnostic trebuie luat în considerare în următoarele cazuri: trombocitopenie; orice scădere semnificativă a numărului trombocitelor: 30-50% din valoarea normală; înrăutățirea trombozei inițiale sub tratament; tromboza survenită sub tratament; coagulare intravasculara diseminata.
Datorită posibilului risc de trombocitopenie indusă de heparină, în cursul tratamentului cu FRAXIPARINE trebuie să se efectueze monitorizarea periodică a numărului de trombocite.
Precauții Monitorizarea numărului de trombocite.
Contraindicații Hipersensibilitate la nadroparina; antecedente de trombocitopenie datorată nadroparinei (vezi Avertizări speciale); sângerare în curs sau risc hemoragic crescut, corelate cu tulburări de hemostază, cu excepția coagulării intravasculare diseminate neindusă de heparină; leziuni organice susceptibile de sângerare (cum ar fi ulcerul pepetic activ); accident vascular cerebral hemoragic; endocardită infecțioasă acută.
Tratamentul anginei instabile și al infarctului de miocard fără undă Q.
Prevenția coagulării în timpul hemodializei.
Tratamentul tulburărilor tromboembolice.
FRAXIPARINE 3800UI ANTI-FACTOR XA, 0.4 x 10 seringi preumplute, Gsk [999] Indicații Profilaxia tulburărilor tromboembolice: în special, a celor asociate chirurgiei generale sau ortopedice; la pacienții cu risc crescut (insuficiență respiratorie și/sau infecție respiratorie și/sau insuficiență cardiaca), spitalizați în Serviciul de Terapie Intensivă
