Cartea Hronograf den începutul lumii (Ms.
Cartea de faţă se adresează în primul rând specialiştilor, dar este scrisă în aşa fel încât lasă acces tuturor cititorilor interesaţi de perioada veche a culturii romane, de limba romană veche, de traducerile vechi, de personalităţi ale elitelor romaneşti precum mitropolitul cărturar Dosoftei şi, desigur, cărturarul laic Nicolae Milescu Spătarul, care, aşa cum demonstrează autoarea, este şi traducătorul Hronografului..
De aceea, volumul se deschide cu un capitol dedicat metodei de cercetare în identificarea autorului sau traducătorului unui text din perioada veche a culturii române.
Analiza este strâns legată de una din problemele centrale ale cercetării acestei scrieri vechi, identitatea traducătorului textului.
Volumul al doilea al cărţii este unul de analiză şi concluzii asupra elementelor descrise în primul volum.
Primul volum prezintă exhaustiv lexicul Hronografului den începutul lumii, traducere din limba greacă, realizată în perioada 1658-1661.
Autoarea are în vedere în principal lexicul Hronografului, dar urmăreşte câteva coordonate principale, pentru care a fost necesară crearea unei arhitecturi complexe a cărţii, în două volume cu structuri diferite, dar care se axează pe aceleaşi probleme.
Cercetarea este concepută „într-o perspectivă monografică, pentru a scoate la lumină comorile lexicale ale acestei scrieri vechi”.
Studiu lexicologic este concepută pe principiile cercetării filologice şi lingvistice româneşti tradiţionale şi, în acelaşi timp, aduce o serie de elemente de originalitate atât în abordarea temei ca atare, cât şi în metodă şi, desigur, în prezentarea lexicului epocii, cu care se face comparaţie, în ce priveşte derivatele, şi în special al lexicului din traducerile mitropolitului Dosoftei, analizat pentru problemele lingvistice în sine, dar mai ales pentru comparaţie. 3517).
Cartea Hronograf den începutul lumii (Ms
