Dar langa Tine-i numai bine, de-aceea - Ti zic neprefacut, fie sa treaca de la mine.
Tot raul ce mi s-a facut! - Cezar Ivanescu (Poem ascensional) Cititorul il reintilneste pe acelasi Cezar Ivanescu agitat, polemic, necrutator inainte de toate cu sine insusi, ca sa aiba indreptatirea de a pretinde si altora rigoare maxima si fara rabat in judecarea formelor sensibile, de a aprecia, dupa normele grele ale destinului scriitoricesc, predispozitia confratilor de a se angaja cu toata fiinta in aventura fara seaman a creatiei de tip genial. - Petru Ursache.
Urcusul pe scara lui Iacob, pina la intilnirea cu lumina, cu ingerii si cu poezia adevarata, nu-i deschis oricui.
Pe corabia argonautilor, multi s-au incumetat sa urce la plecare, dar putini s-au invrednicit sa poarte cununa de legenda la intoarcere.
Nu trebuie sa ne nelinisteasca, prin urmare, cuvintele grele, cu rost in fond si cu hotarirea omului, la adresa impostorilor, a criticilor de ocazie, a meseriasilor de duzina.
Si chiar este (!) daca i se identifca semnele si „ranile”.
Cezar se doreste a fi printre cei din urma.
Legea de aur se deduce din preceptul mostenit dupa textele sacre: „Multi chemati, dar putini alesi”.
Dar langa Tine-i numai bine, de-aceea - Ti zic neprefacut, fie sa treaca de la mine.
Tot raul ce mi s-a facut! - Cezar Ivanescu (Poem ascensional) Cititorul il reintilneste pe acelasi Cezar Ivanescu agitat, polemic, necrutator inainte de toate cu sine insusi, ca sa aiba indreptatirea de a pretinde si altora rigoare maxima si fara rabat in judecarea formelor sensibile, de a aprecia, dupa normele grele ale destinului scriitoricesc, predispozitia confratilor de a se angaja cu toata fiinta in aventura fara seaman a creatiei de tip genial
