„Anastasia Gavrilovici era deja un nume de referinta pentru noua directie din poezia contemporana cu mult inainte de a debuta, asa ca Industria linistirii adultilor nu face decat sa confirme oficial o voce extrem de percutanta.
Rezulta o poezie excelenta, o voce originala si autentica, dar mai ales un mesaj care te pune pe ganduri.” - Doris Mironescu.
Umbland prin Berlinul hard-rock sau prin Istanbulul post-atentate, printre rafturile hipermarketurilor pline de «frumusete hormonizata», urmarindu-l pe mecanicul care indeparteaza resturile de pasari din motorul avionului, dupa zbor, poeta descopera sistematic locurile unde apar distorsiunile in reteaua realului, le subliniaza latenta, stranietatea, violenta.
Rezistenta ei e una eficienta, constand in observatie ironica si asociere metaforica, schimband mereu regulile jocului, pentru ca jocul e unul corupt.
Anastasia Gavrilovici scrie o poezie energica, chiar exuberanta, despre o lume in buna masura falsa, careia ii refuza universurile compensatorii, pasiunile mimate, fericirea-paleativ.
Toate poemele surprind un eu fragil, care inregistreaza simptomele fiorului existential postuman, pe fundalul perplex al dorintei de supravietuire si al propriei inadecvari.” - Teodora Coman„Daca odata poezia romantiza lumea, acum ea trebuie sa exploreze cu circumspectie falsul romantism consumist care ne invaluie.
Chiar daca o lasa rece postsinceritatea, tanara poeta o cultiva ca nimeni alta intr-un melanj de sensibilitate si cerebralitate, cu certa vocatie regizorala, in care umanul atins de entropie fie se refugiaza in substitutele lui chimice, tehnologice, virtuale, fie se recompune in variante cinematice apocaliptice («o simfonie in boxele unui abator»), in instalatii sau performance-uri, cu noua medialitate a emotiei simula(n)te. „Anastasia Gavrilovici era deja un nume de referinta pentru noua directie din poezia contemporana cu mult inainte de a debuta, asa ca Industria linistirii adultilor nu face decat sa confirme oficial o voce extrem de percutanta
