Bun venit in cea mai baroca armatura a prozei romanesti de azi.
O lectura pentru cititorul de cursa lunga, familiarizat cu aluviunile cultural-simbolice in tipare narative, dedicat cu precadere fervorilor meditative si armoniilor sufletesti de care minimalismul relativizant al postmodernitatii incearca zadarnic sa uite..
Dupa iarna grea din Ziua cea mai alba si primavara nostalgica din Numele ei era Uitare, a venit acum vara amintirii ca etern inceput si mandala atoatesorbitoare.
Bun venit in cea mai baroca armatura a prozei romanesti de azi