Istoria filosofiei scrisa de Frederick Charles Copleston isi merita cu prisosinta titlul, dat fiind ca cele unsprezece volume din care e compusa acopera tot ce se afla intre presocratici si existentialism.
Se stinge din viata din 1994..
Se retrage in 1974, cand devine profesor onorific.
In 1970, cand London University incorporeaza Heythrop College, ajunge sa fie primul director al acesteia, precum si profesor de istorie a filosofiei si decan al Facultatii de teologie de la London University.
In 1939 este numit profesor de istorie a filosofiei la Heythrop College, iar intre 1952 si 1965 e profesor de metafizica in cadrul Universitatii Gregoriene din Roma.
A studiat stiintele umaniste la Oxford si s-a alaturat Ordinului iezuit in 1930.
Incepand cu filosofia din Grecia si Roma antica, excursul analitic trece prin filosofia medievala, cea renascentista, prin rationalism, empirismul englez, filosofia Luminilor, filosofia clasica germana, utilitarismul si filosofia analitica, pentru a ajunge la filosofia secolului XX.
Cuprinzand deopotriva curente si ganditori din toate epocile si spatiile culturale, aceasta intreprindere masiva impresioneaza prin eruditie, deschidere, respingere a tabuurilor si inainte de toate printr-o admirabila capacitate de a face inteligibile si cele mai abstracte sisteme de gandire.
Frederick Charles Copleston s-a nascut in 1906.
Opiniile si vietile filosofilor nu sunt infatisate ca si cum ar fi rasarit autonom, concretizata prin frecventarea surselor si citarea lor masiva.
Istoria filosofiei este o lucrare monumentala, inclusa ca titlu de referinta in orice bibliografie academica de specialitate.
Prezentul volum cuprinde o tratare unitara a filosofiei grecesti si a celei din lumea elenistica.
Efervescenta de idei nascuta din gandirea greaca este prezentata intr-un stil britanic, echidistant si echilibrat.
Istoria filosofiei scrisa de Frederick Charles Copleston isi merita cu prisosinta titlul, dat fiind ca cele unsprezece volume din care e compusa acopera tot ce se afla intre presocratici si existentialism