Volumul prezinta arhitectura valaha a primei parti a secolului al XIX-lea prin prisma activitatii elvetianului Johann Schlatter (1808-1865), profund implicat in complexul proces de modernizare.
Arhitect practicant si cadru didactic in cadrul Departamentului de Istoria si Teoria Arhitecturii si Conservarea Patrimoniului Construit din cadrul UAUIM..
Activitatea lui Johann Schlatter.
Masterat in Conservarea Monumentelor Istorice si doctorat in arhitectura in 2008, cu teza arhitectura in Tara romaneasca (1831-1866).
Licentiat al Facultatii de arhitectura din cadrul Universitatii de arhitectura si Urbanism \'Ion Mincu&\' din Bucuresti. 1978, Sibiu).
Horia Moldovan (n.
Pana spre 1865, Schlatter s-a ocupat de cateva zeci de ansambluri monastice si biserici: Tismana, Bistrita, Arnota, Dealu, Cozia, Negoesti, Snagov, Mitropolia din Targoviste sau cea din Bucuresti, Antim, Radu-Voda etc.
In paralel cu implicarea in unele dintre cele mai insemnate proiecte publice (Gradina Kiseleff, Universitatea si Teatrul National din Bucuresti, etc.), in 1844, la sugestia lui Vladimir Blaremberg, conducerea interventiilor asupra constructiilor manastirilor medievale din Tara romaneasca ii era incredintata lui Schlatter, acesta fiind numit \'arhitect manastiresc&\'.
In ciuda criticilor ulterioare, din documentele pastrate reiese faptul ca Schlatter s-a bucurat de consideratia contemporanilor precum si de increderea autoritatilor statului.
Schlatter sosea in Tara romaneasca intr-o perioada in care, in arhitectura, suprapunerea imprumuturilor occidentale pe fondul autohton ajunsese prea putin sa se concretizeze in realizari coerente stilistic.
Volumul prezinta arhitectura valaha a primei parti a secolului al XIX-lea prin prisma activitatii elvetianului Johann Schlatter (1808-1865), profund implicat in complexul proces de modernizare
