John Fitzgerald Kennedy a reprezentat un mit, dar si un exemplu pentru generatia postbelica.
Cele 80 de fotografi alb-negru care insotesc textul documenteaza in imagini sugestive epoca si viata celui devenit mitul tuturor noilor generatii – JFK..
Schlesinger, „am pierdut ceva vital, adica viziunea unei Americi ca republica umana, rationala, democrata, care colaboreaza cu celelalte state si institutii internationale pentru a promova democratia, drepturile omului, pacea“.
Prin moartea lui, cum avea sa spuna istoricul Arthur M.
Acest idealist ciudat isi pusese in gand sa schimbe viata, istoria, lumea.
Focurile de arma trase de Oswald au ucis vise ale americanilor, dat fiind ca revolutia pentru drepturile civile ajunsese la apogeu.
Nu numai America a descoperit lacrimile, au fost multi cei care l-au regretat pe Kennedy.
Kennedy a murit fara sa apuce sa vada indeplinite iluziile create chiar de el insusi.
Cand a fost asasinat la Dallas, Texas, pe 22 noiembrie 1963, in circumstante nici pana astazi pe deplin elucidate, la doar patruzeci si sase de ani, lumea a plans – de furie, de dragoste, de frustrare.
A fost cel mai tanar presedinte american din istorie, primul nascut in secolul XX, primul catolic, primul atat de aproape de europeni.
Avea patruzeci si trei de ani cand a intrat in functie, dar amintea de entuziasmul unui tanar de douazeci.
Multi americani, dar si europeni il adorau pe acest tanar cu parul mare, frumos, aristocrat, puternic, curajos, realist, plin de energie, in stare sa isi respecte angajamentele si cuvantul dat.
John Fitzgerald Kennedy a reprezentat un mit, dar si un exemplu pentru generatia postbelica
