[...] In aceste pagini nu am intentionat sa facem un periplu in istoria proceselor de vrajitorie din Europa si, cu atat mai putin, o prezentare a fenomenului magic.
XIII Procesul lui Halász Ilona, locuitoare din Csicsó, acuzata de vrajitorie si infanticid, interogatoriul fara tortura al acuzatei, depozitiile martorilor si sentinta Indice tematic.
XII Procesul lui Vernek Kata, acuzata de vrajitorie DOC.
XI Interogatoriul martorilor in procesul impotriva doamnei Kerekes si a fiicei sale, invinuite de vrajitorie DOC.
X Prima sedinta in procesul de vrajitorie intentat lui Lajhos Margit si interogatoriul martorilor DOC.
IX Interogatoriul lui Marie Magdelaine du Coulombier, vaduva lui Jean Gaillard, acuzata de vrajitorie DOC.
VIII Procesul sotiei lui Nagy István, acuzata de vrajitorie DOC.
VII Procesul sotiei lui Simon Schnell, acuzata de vrajitorie DOC.
VI Procesul lui Georg Schobel si al sotiei sale, acuzati de vrajitorie DOC.
V Procesul moasei Bielz, acuzata de vrajitorie DOC.
IV Procesul Evei Rosina Schwarzin pentru vrajitorie si divinatie DOC.
DOC.
Interogatoriul martorilor.
III Procesul contra lui Tánczos Kata, vaduva doamna Nagy, invinuita de vrajitorie-magie.
II Denunt anonim privitor la guvernatorul Carintiei, Georg Sigmund Paradeiser si la fiicele sale, pentru imoralitate si vrajitorie DOC.
I Interogatoriul lui Jean Michel, prizonier, acuzat de farmece DOC.
Introductory remarks Nota asupra editiei Lista documentelor DOC.
Witch trials in Europe (eighteenth-nineteenth centuries).
Studiu introductiv Justice and superstition.
Procese de vrajitorie din Europa (secolele XVII–XVIII). (Marius Eppel, „Studiu introductiv“) CUPRINS Justitie si superstitie.
Vom putea afla povestile de viata, dinainte ca ele sa se stinga pe rugul aprins, ale lui Jean Michel, Marie Magdelaine, Eva Rosina si ale altora ca ei… Recomandam, asadar, citirea documentelor pentru o mai buna intelegere a fenomenului persecutiilor de vrajitoare si, deopotriva, a naturii umane.
Voiajul in timp si spatiu pe care il propunem cititorului porneste din Franta anului 1623 si se incheie pe plaiuri transilvane in a doua jumatate a secolului al XVIII-lea.
O lectura aprofundata a documentelor va evidentia insa ca episoadele relatate au legatura intre ele atat din punctul de vedere al continutului, cat si al formei in care sunt redactate.
Fiecare document prezinta propria „poveste” si creeaza, la o prima vedere, senzatia de autonomie.
Ne-am axat astfel mai mult pe o punere in context a documentelor care formeaza editia, pe o incursiune comparativa vest–est a modului in care a reactionat societatea europeana, in ansamblul ei, prin organele statului si cele ale Bisericii fata de practicile magice si, in special, fata de vrajitorie. [...] In aceste pagini nu am intentionat sa facem un periplu in istoria proceselor de vrajitorie din Europa si, cu atat mai putin, o prezentare a fenomenului magic
