"Eseurile din acest volum pornesc de la o fundamentala naivitate: incercarea de gasi manifestari ale misterului fiintei in cultura moderna.
Iar aceasta poveste nu este nimic altceva decat o reflectie a povestii lumii.
Filmul este marele copil al secolului XX, oglinda fidela a dramelor acestui timp, capabil in acelasi timp de a reflecta cee ce a urmat dupa modernitate, incluzand aici cele mai stranii experiente avangardiste care au negat explicit mostenirea "naratiunii realiste", dar si imaginatia omului simplu care a urmat cu o mare intarziere nihilismul si experientele estetice ale elitelor, dorind doar sa vada o poveste buna, "care sa mearga la inima".
In schimb, ele sunt vii, angajate in cautarea adevarului si implicatiilor existentiale, plecand de la viziunea crestina asupra sensului supranatural al naturii, istoriei si culturii, urmarind intotdeauna doua intrebari: Cine e Cel care ne vorbeste prin productiile spirituale ale umanitatii? Cine suntem noi, reflectati in aceste creatii? Teatru are o lunga istorie si, dintre arte, este probabil cea mai apropiata de posibilitatea unei trairi spirituale; si aceasta pentru ca angajeaza intreaga persoana a unui actor intr-o zona care transcende istoria.
Ele pleaca de la o "scandaloasa" negare a unei "autonomii a esteticului" care, asa cum e afirmat de mai multe ori in acest volum, e inexistenta in plan metafizic si ilegitima in plan etic.
Sunt texte lipsite de pretentia obiectivitatii, a luciditatii criticului profesionist. "Eseurile din acest volum pornesc de la o fundamentala naivitate: incercarea de gasi manifestari ale misterului fiintei in cultura moderna
