Prin „Meditaţiile” sale filosofice, Ernest Bernea pune sub semnul întrebării lumea în care trăim şi pe noi odată cu ea.
Este înmormântat la Mănăstirea Cernica. .
A trecut la Domnul pe data de 14 Noiembrie 1990. Împreună cu soţia sa, Maria Patrichi, a avut un fiu, pe Horia Bernea – întemeietorul Muzeului Ţăranului Român, pictor de anvergură europeană – şi două gemene, Ana şi Tudora.
Anii 1930 – 1933 sânt dedicaţi unor studii de specializare în sociologie şi istoria religiilor la Paris, în filosofie la Freiburg (Germania), unde audiază cursurile fenomenologului existenţialist, Martin Heidegger.
Devine colaborator la ziarul Cuvântul, coordonat de Nae Ionescu, şi intră în echipele sociologice ale lui Gusti.
Aici intră în contact cu profesorii Nicolae Iorga, Nae Ionescu şi Dimitrie Gusti. Începând cu anul 1926, urmează Facultăţile de Litere şi de Filozofie din Bucureşti.
Condiţiile austere de viaţă i-au configurat încă de mic o atitudine spartană faţă de bunurile pământeşti şi de încercările vieţii. Încă de mic a luat contact cu civilizaţia Româneasca tradiţională, însuşindu-şi valorile acesteia.
Tot aici şi-a desăvârşit studiile primare şi liceale.
Copilăria şi-a petrecut-o la Brăila.
Iată mesajul vieţii lui Ernest Bernea şi singura cale întrezărită de el de a rezista răului din noi şi din afara noastră.
Figură marcantă a generaţiei intelectuale interbelice – filosof, sociolog, etnograf, eseist, poet şi prozator, fost deţinut politic în vremea lui Carol al II-lea şi în perioada comunistă, Ernest Bernea s-a ivit în lume pe data de 28 Martie 1905, la Focşani.
Nu vi se pare uimitor că un om s-a gândit la toate aceste forme de idolatrie, în anii 70, când ele abia se întrezăreau la orizont, iar noi le trăim din plin, necritic, hipnotic aproape, acum? Întorcându-ne la Hristos, intrând în cămara ascunsă a inimii, ne revenim în fire.
Ce se întâmplă cu omul care se înstrăinează de însăşi inima sa, în care stă ascuns chipul lui Dumnezeu, şi care se primejduieşte oferindu-se pradă ideologiilor vremii- materialismului dialectic sau consumerist, pansexualismului, pozitivismului cel de multe feluri sau marxismului cultural- veţi afla citind această carte.
Hristocentrismul său este demonstrat, etalat având ca reper faliile multiple ale realităţii, care interferează cu straturile duhovniceşti, psihologice, sociale ale persoanei.
Viziunea sa asupra lumii, Weltanschauung-ul său spiritual, are un centru profund duhovnicesc: pe Hristos.
Prin „Meditaţiile” sale filosofice, Ernest Bernea pune sub semnul întrebării lumea în care trăim şi pe noi odată cu ea
