Pentru Lucian Boia , democratia efectiva – cea care presupune, in acelasi timp si fara vreo restrictie, suveranitatea poporului, libertatea si egalitatea – nu exista si nu va exista niciodata.
Dar sa nu-i cerem prea mult.“ ( Lucian Boia ).
Este legitim sa cerem mult democratiei.
Capcana cea mai perfida a istoriei este linia, din nefericire invizibila, care separa realizabilul de irealizabil (sau, si mai rau, de materializarile monstruoase).
Dar abuzul de utopie e periculos: experimentul comunist trebuie privit sub acest aspect ca un avertisment.
Consumata cu moderatie, utopia e un stimulent absolut necesar; fara o doza de gandire utopica, lumea n-ar ramane decat materie, teren de joc pentru instinctele primare. „Dezamagitii democratiei ar proceda cu totul gresit daca ar porni in cautarea altor utopii, presupunandu-le mai performante, si cu speranta ca acelea vor institui, in sfarsit, dreptatea perfecta si fericirea generala.
Lucian Boia il invita pe cititor la o decriptare lipsita de prejudecati a conceptelor al caror continut se vadeste a fi foarte adesea diferit de aparente.
Asa se intampla cu termeni precum absolutism, democratie, stanga, dreapta, comunism, extrema dreapta.
Cuvintele ascund uneori sensul real al lucrurilor.
Simbolurile si realitatea nu trebuie confundate.
Ea este un proiect utopic, care a jucat un rol-cheie in evolutiile ultimelor doua secole, materializandu-se intr-un mod fatalmente incomplet, cu mai mult sau mai putin succes, intr-o varietate de constructii politice: modelul american si modelul francez, democratia occidentala si democratia comunista etc.
Altfel spus: democratia este un mit.
Pentru Lucian Boia , democratia efectiva – cea care presupune, in acelasi timp si fara vreo restrictie, suveranitatea poporului, libertatea si egalitatea – nu exista si nu va exista niciodata
