"Pe toata strada, la fiecare poarta, niste stihii infrigurate cu masti pe fata, il asteapta pe voluntar. — Ai dlepatate, n-o mai am, asa e ca, hic, mi s-a stins la Tolea, n-ai un cribit, chil …bli, pfoa, n-ai un foc? — Pentru ce? — Sa, hic, aplindem lumina"! ( fragment din roman ).
Nu ma crede pe cuvant, asa ca-si verifica cosul in care ar fi trebuit sa fie mai multe surse de lumina, dar nu-i nicio scanteie, decat pungi cu merinde si cateva pahare goale. — Adevarat A Inviat! — Exact, Crasiun a Inviat! — Adevarat ca a inviat, Hristos, Mitule, Hristos, ca-i despre El, dar cred ca a Inviat pe intuneric, ca lumina n-o mai ai. — Crasiun fericit, vecine! aud.
Cosul in care trebuia sa fie lumina e mai negru ca noaptea.
Mitu parca-i la sarba, trei in fata, trei la dreapta, cativa pe loc.
Pe la si douazeci, vad o naluca bajbaind gardurile, trebuie sa fie Mitu, imi spun, si-mi pregatesc lumanarile.
Asta am aflat tot de la Verginica pe care a sunat-o soacra-mea, vazand ca nu mai apare cu lumina sfanta.
Voluntar care a plecat la timp din biserica, dar pentru ca s-a oprit la fiecare poarta, sa dea lumina si sa primeasca cate un pachet si un pahar pentru sufletul cate unui raposat, a intarziat. "Pe toata strada, la fiecare poarta, niste stihii infrigurate cu masti pe fata, il asteapta pe voluntar
