„Boierimea, oarecum anonima in lipsa numelor de familie individualizate, a fost analizata ca un segment social compact, generalizarile pornind sau limitandu-se la anumite categorisiri: boieri mari, mici, boieri vechi sau noi, boieri cu hrisov sau fara, boieri antiotomani si filootomani.
Toate acestea un conturat boierimea ca fiind o categorie sociala bine definita, destul de deosebita insa de nobilimea feudala a Occidentului.”Ileana Cazan.
Desi avem de-a face cu o sinteza foarte condensata, ideile sunt foarte clar exprimate, se bazeaza pe o bibliografie de referinta si traseaza clar trasaturile specifice spatiului romanesc, pus fata in fata cu mostenirea bizantina, influentele slave si modelul polon.
Le regasim in sfatul domnesc, fiindu-le recunoscuta forta politica si sociala, dar le surprindem si in dezacord cu autoritatea domneasca, deposedate, in pribegie, vulnerabilizate, in pericol de a se stinge sau de a aluneca in randul boierimii locale sau chiar al taranimii.”Irina Cirstina„Lucrarea include clarificari conceptuale si o integrare inteligenta a elitelor politice muntene in structurile puterii, asa cum se manifesta ele in Europa vremii.
Chiar daca numarul familiilor care au trecut testul timpului si au reusit sa se impuna ar putea parea redus, exista totusi resurse documentare pentru conturarea destinului catorva zeci de familii care au fost implicate alaturi de domnie la conducerea Tarii Romanesti.
Toti acestia au avut un nume si un destin, si nu au fost putini cei care au actionat ca exponenti ai comunitatilor umane pe care le reprezentau atunci. „Boierimea, oarecum anonima in lipsa numelor de familie individualizate, a fost analizata ca un segment social compact, generalizarile pornind sau limitandu-se la anumite categorisiri: boieri mari, mici, boieri vechi sau noi, boieri cu hrisov sau fara, boieri antiotomani si filootomani
