„Daca n-ar fi un retractil (nu doar ca personalitate, ci – frecvent – ca atitudine textuala), O.
Vom sti sa o citim?”Mihaela Ursa.
Avem in fata integrala unui clasic al contradictiilor.
Cum este de asteptat, ceea ce ramane nerotunjit in impresiile conditionale despre destinul poetic al acestui solitar prin optiune poetica si dialogal prin intentie este chiar amprenta individualitatii sale artistice.
Daca propria cerebralitate interpretanta n-ar intrerupe aproape de fiecare data transa si ritmul poemului, pentru a le esentializa discursiv, poemele sale ar fi vizionare.
Daca n-ar avea luciditatea taioasa si coroziva a lui Caragiale, printre poemele sale s-ar putea numara si poeme solare.
Daca nu l-ar interesa structurile adanci ale suferintei, daca n-ar lega poezia de constiinta si de adevar, ar putea sa incapa intreg in poeticile textualiste.
Daca n-ar scrie sub presiunea unei enorme biblioteci, ar putea trece drept douamiist.
Daca n-ar avea pusee afective, nostalgii amare sau tandre, ar putea fi catalogat drept neoexpresionist.
nimigean ar putea fi luat drept romantic tarziu. „Daca n-ar fi un retractil (nu doar ca personalitate, ci – frecvent – ca atitudine textuala), O
