Bucuria a devenit usor-usor un sentiment „ocrotit de lege“.
In Romania, si nu numai, ne-am obisnuit sa-i invinovatim pe altii, sa cautam scuze pentru tot ceea ce nu am reusit sa obtinem sau tot ceea ce nu am realizat, indiferent de pricina, suntem capabili a cauta un „tap ispasitor“ pentru orice ni se intampla sau ar trebui sa ni se intample si dam de esec, indiferent de motiv..
Pentru a dobandi insa aceste atribute e nevoie de implicare, de actiune, de vitalitate si atitudine, deopotriva.
Cine este insa in masura de a ne strica buna dispozitie, cine e indreptatit sa ne curme visele? Suntem singurii responsabili pentru reusita noastra, pentru ceea ce am creat, pentru tot ceea ce am construit sau am primit de-al lungul timpului.
Bucuria a devenit usor-usor un sentiment „ocrotit de lege“
