Pastura g ALBINA Carpatina Calitate si Sanatate Pastura numita popular si painea albinei este un produs apicol derivat din polen si asa cum ii spune si numele reprezinta alimentul de baza al albinelorPastura este polenul depozitat in faguri ce fermenteaza in mod natural sub influenţa substanţelor adaugate de albine a microorganismelor si datorita condiţiilor de temperatura umiditate si a modului de conservare In urma fermentaţiei care dureaza aproximativ trei luni rezulta un produs diferit de polenul iniţial si are o valoare terapeutica si antibiotica de trei ori mai mare decat acesta De asemenea are si o digestibilitate mai mare pentru ca granulele de polen sunt deschise datorita degradarii exinei peretele celular al polenului prin fermentaţie Albinele tinere care inca nu zboara aflate in primele sapte zile de viaţa preiau polenul de la cele lucratoare il faramiţeaza cu mandibulele il framanta adaugandui enzime produse de glandele faringiene si il preseaza cu lovituri de cap in celulele fagurilor Celulele se umplu cu polen cam din volum peste care se adauga miere in ultima treime si totul se inchide cu o pelicula fina de ceara In acest fel celula fagurelui este inchisa ermetic iar procesul de fermentaţie poate incepe Transformarea polenului in Pastura cuprinde trei stadii Primul stadiu consta in dezvoltarea bacteriei Pseudomonas aeroba care consuma intreaga cantitate de oxigen prezent in faguri ceea ce conduce la autoaxfisierea bacteriei In al doilea stadiu in lipsa oxigenului se produce dezvoltarea unei alte bacterii Lactobacillus Aceasta foloseste glucidele ca sursa de oxigen producand in schimb acid lactic concentraţia acestuia ajungand la de asemenea se observa o crestere a conţinutului de vitamine din complexul B In cel de al treilea stadiu intre a a si a a zi activitatea de transformare a polenului in Pastura este continuata de drojdiile din genul Saccharomyces care utilizeaza resturile de glucide In acest ultim stadiu se produce fermentaţia finala a polenului iar pHul produsului ajunge la valori cuprinse intre si Prin aceste transformari polenul capata insusiri valoroase capacitatea germinativa a polenului dispare in zile datorita unor secreţii enzimatice ale glandelor mandibulare ale albinelor zaharoza este transformata in monozaharide monozaharidele sunt parţial transformate in acid lactic in prezenţa unor enzime creste conţinutul in vitamina K creste gradul de conservabilitate in timp se elibereaza conţinutul unui numar mare de granule de polen datorita lizarii exinei Drept urmare Pastura are proprietaţi valoroase datorita unui conţinut mai ridicat in monozaharide vitamina K enzime si aminoacizi a unui procent mai mare de polen cu exina lizata deci mai usor asimilabile si datorita unei aciditaţi mai crescute ceea ce reprezinta un factor esenţial in pastrarea si menţinerea echilibrului metabolic.
Pastura g ALBINA Carpatina Calitate si Sanatate Pastura numita popular si painea albinei este un produs apicol derivat din polen si asa cum ii spune si numele reprezinta alimentul de baza al albinelorPastura este polenul depozitat in faguri ce fermenteaza in mod natural sub influenţa substanţelor adaugate de albine a microorganismelor si datorita condiţiilor de temperatura umiditate si a modului de conservare In urma fermentaţiei care dureaza aproximativ trei luni rezulta un produs diferit de polenul iniţial si are o valoare terapeutica si antibiotica de trei ori mai mare decat acesta De asemenea are si o digestibilitate mai mare pentru ca granulele de polen sunt deschise datorita degradarii exinei peretele celular al polenului prin fermentaţie Albinele tinere care inca nu zboara aflate in primele sapte zile de viaţa preiau polenul de la cele lucratoare il faramiţeaza cu mandibulele il framanta adaugandui enzime produse de glandele faringiene si il preseaza cu lovituri de cap in celulele fagurilor Celulele se umplu cu polen cam din volum peste care se adauga miere in ultima treime si totul se inchide cu o pelicula fina de ceara In acest fel celula fagurelui este inchisa ermetic iar procesul de fermentaţie poate incepe Transformarea polenului in Pastura cuprinde trei stadii Primul stadiu consta in dezvoltarea bacteriei Pseudomonas aeroba care consuma intreaga cantitate de oxigen prezent in faguri ceea ce conduce la autoaxfisierea bacteriei In al doilea stadiu in lipsa oxigenului se produce dezvoltarea unei alte bacterii Lactobacillus Aceasta foloseste glucidele ca sursa de oxigen producand in schimb acid lactic concentraţia acestuia ajungand la de asemenea se observa o crestere a conţinutului de vitamine din complexul B In cel de al treilea stadiu intre a a si a a zi activitatea de transformare a polenului in Pastura este continuata de drojdiile din genul Saccharomyces care utilizeaza resturile de glucide In acest ultim stadiu se produce fermentaţia finala a polenului iar pHul produsului ajunge la valori cuprinse intre si Prin aceste transformari polenul capata insusiri valoroase capacitatea germinativa a polenului dispare in zile datorita unor secreţii enzimatice ale glandelor mandibulare ale albinelor zaharoza este transformata in monozaharide monozaharidele sunt parţial transformate in acid lactic in prezenţa unor enzime creste conţinutul in vitamina K creste gradul de conservabilitate in timp se elibereaza conţinutul unui numar mare de granule de polen datorita lizarii exinei Drept urmare Pastura are proprietaţi valoroase datorita unui conţinut mai ridicat in monozaharide vitamina K enzime si aminoacizi a unui procent mai mare de polen cu exina lizata deci mai usor asimilabile si datorita unei aciditaţi mai crescute ceea ce reprezinta un factor esenţial in pastrarea si menţinerea echilibrului metabolic
