Introducerea critica in Pedagogia Waldorf a lui Ullrich vine ca o continuare fireasca a dialogului dintre conceptia antroposofica asupra educatiei a lui Steiner si stiintele educatiei moderne.
Principalele domenii de interes in predare si cercetare ale lui Ullrich sunt: reforma pedagogiei, scolile alternative, educatia timpurie, cooperarea in predare, designul tranzitiei in educatie si altele..
Heiner Ullrich este profesor de pedagogie la Universitatea Johannes-Gutenberg, Mainz, Germania.
Procedand astfel, autorul investigheaza, de asemenea, intrebarea despre modul in care tendintele de astazi catre deschiderea si pluralizarea educatiei Waldorf pot fi reconciliate cu viziunea asupra lumii – discutabila din punct de vedere stiintific – a lui Rudolf Steiner.
Perspectiva istorica si abordarea obiectiva a lui Ullrich arata cum, dupa aproape o suta de ani de succes la nivel mondial, educatia Waldorf a dezvoltat cateva modele inovatoare care raspund provocarilor sociale actuale, de exemplu, modele scolare duale si interculturale, scoli mici cu invatare mixta sau formarea modulara a profesorilor Waldorf in retele internationale.
In plus, cititorul primeste o imagine de ansamblu asupra starii actuale a cercetarilor asupra scolii Waldorf, concentrate mai ales pe relatiile profesor-elev, pe valorile profesorilor si ale elevilor Waldorf, precum si pe experientele si carierele absolventilor acestor scoli.
Cartea prezinta modelul de educatie din scolile si gradinitele Waldorf – de la organizarea scolii la curriculumul holistic si de la principiul de lunga durata al invatatorului-diriginte la clasa pana la predarea si educatia goethenista.
Introducerea critica in Pedagogia Waldorf a lui Ullrich vine ca o continuare fireasca a dialogului dintre conceptia antroposofica asupra educatiei a lui Steiner si stiintele educatiei moderne
