Din acea incapere si din acel conac am zbughit-o infricosat. si la picioarele mele iezerul adinc si rece inghiti in lugubra tacere sfarimaturile Casei Usher.. se auzi apoi un muget prelung, tumultuos, aidoma glasului a o mie de cascade... m-a cuprins ameteala vazind cum maretele ziduri se prabusesc despicate... intreg discul lunii aparu dintr-odata inaintea ochilor mei... se abatu un suflu naprasnic al virtejului...
In timp ce priveam, fisura se largea cu iuteala...
Radiatia era a lunii pline, asfintind rosie ca singele, si o lumina vie se strecura acum prin fisura aceea aproape imperceptibila cindva, despre care am spus inainte ca se intindea de sub acoperisul cladirii, in forma de zigzag, pina la temelie.
Pe neasteptate, o lumina livida strabatu drumeagul si m-am intors sa vad de unde putea veni licarul acela atit de neobisnuit, caci doar vastul conac si umbrele lui se aflau in spatele meu.
Furtuna isi mai revarsa inca intreaga minie cind m-am nimerit traversind vechea alee.
Din acea incapere si din acel conac am zbughit-o infricosat
