Studiul de fata este o abordare a problemei Basarabiei in contextul relatiilor internationale.
Aceste viziuni vor fi confruntate cu surse diplomatice directe - documente ruse, americane, franceze si romane, deseori contradictorii, care arata clar viziunea asupra relatiilor ruso-romane prin prisma Basarabiei, insa acorda prea putina importanta destinului Basarabiei in sine..
Sunt analizate viziunile istoriografice opuse, oricat de placute/neplacute pot parea ele pentru simtul patriotic al unora din noi, simt caruia i se acorda de multe ori o prea mare importanta in lucrarile istorice, prin definitie obiective.
Insasi notiunea de frontiera a cordonului sanitar indica faptul ca atitudinile luate de marile puteri fata de Rusia constituie axa principala in cadrul obiectului nostru de studiu.
Acest grup de "beligeranti" gasesc pe teritoriul european mai multe "teatre de razboi ideologic", iar Basarabia si Nistrul fac parte din acestea, fiind frontiera contestata a cordonului sanitar.
Spunand marile puteri, ma refer la Franta, Marea Britanie si Statele Unite ale Americii, dar si la Rusia Sovietica, in opozitia sa doctrinala fata de primele trei.
Voi prezenta Basarabia ca o rascruce diplomatica a intentiilor marilor puteri.
Studiul pe care il propun urmeaza in mare parte aceasta problematica, combinand-o partial cu cele doua mentionate mai sus, in scopul de a avea o viziune de amploare asupra intrebarii date.
Unul dintre factorii necesari pentru asigurarea frontierelor statului era recunoasterea internationala a apartenentei Basarabiei la Romania, obiectiv urmarit insistent de Nicolae Titulescu.
In centrul analizei va fi statul roman ca actor al sistemului international.
Studiul de fata este o abordare a problemei Basarabiei in contextul relatiilor internationale
