Tema lucrării de faţă o reprezintă legitimitatea existenţei şi acţiunii omului în lume, în condiţiile în care modernitatea târzie pare să le facă imposibile.
Să învățăm deci să înțelegem provocările veacului prezent..
Un demers fascinant, care abordează cu curaj o întrebare întemeietoare: de ce omul trebuie să fie? De ce existenta lui este un bine? Întrebări care, aşa cum afirmă Rémi Brague altundeva, converg spre problema prin excelenţă a secolului nostru: dacă secolul XIX a fost marcat de problema Binelui, iar problema Adevărului a marcat secolul XX, secolul XXI pare să fie secolul Fiintei (Les Ancres dans le ciel).
Tocmai această bogăție a abordării face ca prezenta carte să fie atractivă pentru cititorii cu diferite preocupări şi specializări, care vor fi atrași de una sau alta dintre “vocile" pe care le discută autorul.
Abordând subiectul într-o modalitate “polifonică", propunând un demers în care erudiţia istorică îşi dezvăluie vivacitatea în cadrul unei interpretări autentic filosofice, Rémi Brague rămâne întotdeauna un gânditor care face istoria să vorbească, punându-ne în fața unor probleme actuale.
Ceea ce este fascinant în cartea de față este tocmai maniera în care se dezvoltă pledoaria în favoarea perspectivei biblice asupra omului.
Este ceea ce face Rémi Brague, dezbătând maniera în care omul şi lumea sunt concepute în prima narațiune biblică, în Cartea Facerii. ●Rémi Brague este un critic al modernității, fără a fi însă un reacționar.
Este nevoie de o re-înrădăcinare în lumea biblică, pentru ca promovarea ideii de om să poată fi din nou posibilă.
De aceea, conform autorului, umanismul ateu a eşuat. Închipuindu-şi că îl eliberează pe om, acesta de fapt îl subminează, creând chiar condițiile autodistrugerii umanului.
Pentru Rémi Brague, acest lucru se datorează refuzului ideii de Dumnezeu de către umanismul tardo-modern.
Dincolo de aparentele optimiste, s-ar putea să trăim de fapt o epocă de cumpănă, o epocă în care fiinţa însăşi a omului să fie amenintată.
Rémi Brague întemeiază demersul cărții de față pornind de la constatarea că, departe de a oferi un temei solid existenţei omului, umanismul exclusiv, treaptă finală a ideii umaniste, subminează de fapt ideea însăși de om. Și totuşi, lucrurile nu stau așa.
Chestionarea temeiului existenţei omului constituie o team de primă importanţă pentru Rémi Brague, care a propus chiar ideea că secolul
XXI este secolul Fiinţei, după secolele XIX şi XX, care au avut ca întrebări dominante Binele şi Adevărul. ●În modernitatea târzie putem trăi cu impresia unui triumf final al ideii umaniste.
Mişcarea de relegitimare se împlineşte deci printr-o întoarcere la universal biblic.
Prin urmare, este propus ca soluţie un umanism ce se întemeiază pe ipoteza înrădăcinării omului în Dumnezeul biblic.
Tema lucrării de faţă o reprezintă legitimitatea existenţei şi acţiunii omului în lume, în condiţiile în care modernitatea târzie pare să le facă imposibile
