Bucuria omului e Omul.
Ieromonah Hrisostom Filipescu.
Prietenia se construieste incetul cu incetul, caramida cu caramida, din soare si poli ale inimii, din bucatele de timp petrecute impreuna.
Chiar si in tacere, dialogul inimilor nu are nevoie de conditii, ci doar de bucuria de a darui, de a impartasi.
Cand culegi roadele prieteniei si le asezi la pastrare? Atunci cand nu mai e nevoie sa ne spunem nimic, ci doar sa ne bucuram ca suntem.
Prietenia iubeste fara conditii, vorbeste fara intentii, daruieste fara motive si tine la cineva fara explicatii.
Inima deschisa dainuie.
Invata, iarta si accepta omenescul, onestitatea, naturaletea celuilalt.
Si primesc raspunsul, caci intelegerea vine de la sine.
Prietenii nu intreaba, ci asteapta si cred in aceea lumina din noi.
Fiecare om este unic si frumos.
Intr-o relatie de prietenie fiecare primeste sau daruieste cate ceva, uneori mult, alteori putin.
Oamenii se cauta unul pe celalalt pentru a comunica, pentru a-si deschide sufletele, pentru a suspina si a se bucura impreuna, pentru a fi in comuniune.
Bucuria omului e Omul
