De ce titlul Radu Stanca si Sibiul ? Pentru ca oricat de buna influenta formatoare a avut Clujul asupra sa inainte de anul 1940 si oricat de mult visase implinirea proiectului euphorionist tot in capitala culturala a Transilvaniei, in fapt la Sibiu el s‑a realizat ca actor si regizor.
Acestei editii avea sa‑i urmeze la distanta de un an cartea noastra intitulata in mod voit mai fantezist Radu Stanca, Evocari si interpretari in evantai, in care am pastrat deschiderea celei precedente, cu.
Targetul nostru a fost sa oferim cititorilor o panoramare cu viziune de sinteza asupra realizarilor unui talentat scriitor roman contemporan, pe care destinul l‑a izbit cu puterea valurilor marii in furtuna, daca avem in vedere faptul ca perioada propice a afirmarii lui ca dramaturg a coincis in mod nefast cu deceniul proletcultismului, cand niciuna dintre initiativele sale de afirmare scriitoriceasca nu a putut rodi.
O mai dreapta si echilibrata prezentare a raportului dintre biografie si creatie artistica aveam sa o asiguram in editia realizata de noi in colaborare cu profesorul universitar Marin Diaconu, Radu Stanca, Profil spiritual.
Exista in acea lucrare numeroase pagini dedicate Sibiului, dar socotim ca ele nu reflecta indeajuns importanta pe care orasul de pe malurile Cibinului a avut‑o in destinul creator al acestui genial plamaditor al slovei, ca poet si ca dramaturg.
Dupa urmatorii trei lustri, privirea noastra s‑a oprit partinitoare numai asupra activitatii regizorale si operei sale originale dedicate teatrului.
Pornim si de la convingerea cu valoare aplicata ca in cazul lui Radu Stanca lipseste inca un instrument de cunoastere, important in primul rand pentru perceperea operei, si doar in mai mica masura a vietii scriitorului, si anume atat cat o biografie poate oferi noi cai de acces spre esenta universului artistic al autorului."
In jurul anului 1980 traversam inca o perioada de pionierat in cercetarea autorului, cea in care apareau primele editii cu poezia si cu creatia sa dramatica ori publicistica.
Optiunea noastra se fondeaza pe adevarul general ca opera este fructul suprem al vietii unui scriitor.
Am fost insa obligati, data fiind amploarea subiectului ales, sa rezervam biografiei propriu‑zise locul mai amplu cuvenit doar intr‑o viitoare carte, consacrata acestei teme, favorizand permanent opera in abordarea ce urmeaza in lucrarea de fata.
Astfel formulam un asemenea proiect de viitor: "
Neindoios ca biografia ofera in cazul poetului-dramaturg de la Sibiu date de o inestimabila importanta pentru intelegerea operei.
Asa cum ne propuneam scriind teza de doctorat sustinuta in data de 7 mai 1981 la Facultatea de Filologie din Cluj, cu tema Radu Stanca - Studiu monografic, nu acolo si atunci putusem sa dam biografiei locul cuvenit, ci intr‑o lucrare ulterioara.
Ei realizau ca regizorul acesta citea alte carti decat ei si lectura lui era nu doar mai bogata, ci si total diferita, da, chiar inaccesibila unor novici ai teatrului, pentru ca lor le lipsea deschiderea filosofica a regizorului si cultura clasica asimilata sistematic, cu mult discernamant intr-un traseu temeinic parcurs anterior.
O simteau din plin mai ales tinerii actori pe care ii forma pentru scena sibiana.
Avea sa o faca mai ales ramanand in propria cochilie.
Cand i‑a impus esichierul social‑politic o asemenea dedublare? Exact atunci cand, cu tot ce acumulase, tragand cu bine sevele din radacinile infipte in pamantul reavan ce‑l nutrise, putea sa rodeasca sublim.
Tinta noastra in demersul pe care il initiem, de extindere a unui articol evocator din ceas sarbatoresc intr‑o carte mai larga, este sa descoperim pe adevaratul Radu Stanca, cel de dincolo de realitatea carnavalesca prin care a fost nevoit sa treaca.
Cele doua decenii se cer interrelationate cu tot ce venea din afara lor.
Seismica celor doua decenii sibiene (1940‑1961) din existenta lui Radu Stanca merita cercetata ca o perioada de sine statatoare, dar fara vreo intentie de decupare.
Tot aici a gasit seve de inspiratie poetica, asa ca nicaieri altundeva.
De ce titlul Radu Stanca si Sibiul ? Pentru ca oricat de buna influenta formatoare a avut Clujul asupra sa inainte de anul 1940 si oricat de mult visase implinirea proiectului euphorionist tot in capitala culturala a Transilvaniei, in fapt la Sibiu el s‑a realizat ca actor si regizor
