In manualele noastre de istorie, Eteria si Revolutia Greaca inceputa in Principate apar doar ca o simpla paranteza la miscarea lui Tudor Vladimirescu.
De o parte si de alta, revolutionarii sunt invesmantati in frumoase costume de arnauti. .
Mitropolitul Moldovei, Veniamin Costachi, inalta o cruce aurie, binecuvantand lupta pentru independenta a grecilor.
Cromolitografia este reprezentativa pentru imaginarul artistic eroizant legat de Revolutia Greaca: Alexandru Ipsilanti este infatisat ca un batran cu barba alba, desi in 1821 avea doar 29 de ani; poarta uniforma de ofiter rus si tine in mana dreapta, pe care, de fapt, o pierduse in batalia de la Dresda (1813), un steag rosu pe care se poate citi cuvantul german Unabhangigkeit (independenta) - in realitate drapelul Eteriei era albastru inchis, cu o pasare phoenix si deviza: Ma inalt din cenusa .
Pe coperta: Vinzenz Katzler, Printul Alexandru Ipsilanti inalta steagul independentei in piata centrala din Iasi, 6 martie (stil nou) 1821, Viena, 1851 (detalii).
Aducandu-ne in fata ochilor, ca intr-un vast platou cinematografic, sute de personaje si de intamplari, Tudor Dinu recompune pentru prima data epopeea eterista, in care se impletesc tragicomicul, sordidul si cel mai autentic eroism.
Insurectia pandurului gorjean capata acum un sens istoric, ca secventa a luptei de eliberare a grecilor si, intr-o perspectiva mai larga, a popoarelor crestine din Balcani.
A reusit astfel sa contureze, la aniversarea a doua veacuri de la miscarile revolutionare, o imagine unitara si credibila, neviciata de agende nationaliste sau partizanate ideologice.
Tudor Dinu, bine-cunoscut prin explorarile sale monografice in lumea fanariota, a cercetat exhaustiv izvoarele istorice, atat romanesti, cat si grecesti - majoritatea, inaccesibile istoricilor de la noi -, precum si sursele in alte limbi, si a trecut prin toate locurile care au fost martorele intrigilor, luptelor si masacrelor acelui an cumplit.
Evenimentele anului 1821 sunt, astfel, unul dintre episoadele prea putin cunoscute de pasionatii de istorie de la noi, in pofida consecintelor pe care le au pana azi: ele reprezinta miscarea tectonica ce a pus spatiul romanesc pe orbita modernitatii - momentul auroral al evolutiei noastre europene.
Iar aceasta din urma, la randul ei, este tratata mai degraba prolix si confuz, desi, in mod paradoxal, figura celui care s-a visat domn al Tarii Romanesti sta la loc de cinste in panteonul istoric national.
In manualele noastre de istorie, Eteria si Revolutia Greaca inceputa in Principate apar doar ca o simpla paranteza la miscarea lui Tudor Vladimirescu
