In capitolul Revenirea Transilvaniei de Nord-Est in cadrul Romaniei, autorul afirma: „Reinstalarea administratiei romanesti in Transilvania de Nord-Est s-a facut foarte greu, datorita unei opozitii maghiare puternice, generala si bine dirijata. (…) Si in inceputul secolul al XXI-lea se incearca din nou a se reface ceea ce s-a reusit doar temporar in 1940 si 1952 – crearea unui nou statut pentru Transilvania, in dauna statului roman”..
Se incheie cu o victorie a revizionismului maghiar, obtinuta impotriva statului roman, victorie asemanatoare – intr-o anumita masura – cu aceea obtinuta de Ungaria prin Dictatul de la Viena de la 1940.
Apoi, pe baza de documente, sunt prezentate, pe larg, desfasurarea evenimentelor interne si internationale si consecintele acestora asupra vietii publice si a convietuirii interetnice romano-maghiare din Transilvania, pe parcursul reinstalarii administratiei romanesti.
Referitor la Regiunea Autonoma Maghiara, in finalul capitolului dedicat acestui subiect, autorul concluzioneaza: „Odata cu infiintarea Regiunii Autonome Maghiare, se incheie o etapa majora si bine conturata in Istoria romanilor in general si in istoria Transilvaniei in particular.
In opozitie, functionarii Romani erau considerati slab pregatiti, nu cunosteau limba maghiara si, mai ales, erau reactionari”.
Motivele invocate: erau buni specialisti, cunosteau limba maghiara si, mai ales, erau „democrati” convinsi.
Peste tot s-a incercat pastrarea in totalitate in posturi a functionarilor existenti in timpul ocupatiei horthyste.
In capitolul Revenirea Transilvaniei de Nord-Est in cadrul Romaniei, autorul afirma: „Reinstalarea administratiei romanesti in Transilvania de Nord-Est s-a facut foarte greu, datorita unei opozitii maghiare puternice, generala si bine dirijata
