„Actul creatiei nu este, cum afirma edulcorata reprezentare obisnuita, un proces care porneste de la putinta catre act spre a se epuiza in acesta, ci contine in miezul sau un act de de-creatie, in care ceea ce a existat si ceea ce n-a existat sunt restituite unitatii lor originare din mintea lui Dumnezeu, iar ceea ce putea sa nu existe si a existat se risipeste in ceea ce putea exista si n-a existat.
Tocmai de aceea insa actul de de-creatie ii scapa mereu oarecum printre degete autorului, in pofida oricarei perspicacitati ironice, numai asa i se ingaduie sa scrie in continuare.“ - Giorgio Agamben.
Aceasta de-creatie este, propriu-zis, viata operei, ceea ce face posibila lectura, traducerea si critica, prin care de fiecare data incercam sa repetam opera. „Actul creatiei nu este, cum afirma edulcorata reprezentare obisnuita, un proces care porneste de la putinta catre act spre a se epuiza in acesta, ci contine in miezul sau un act de de-creatie, in care ceea ce a existat si ceea ce n-a existat sunt restituite unitatii lor originare din mintea lui Dumnezeu, iar ceea ce putea sa nu existe si a existat se risipeste in ceea ce putea exista si n-a existat
