Veti intreba probabil curiosi si pe buna dreptate..."Si? Ce s-a intamplat cu povestea? Sunteti impreuna?" Noi ne traim realitatea, voua va daruim povestea.
Vreau doar sa mai ingeresc putin...".
Astazi nu mai am putere sa zbor....
Da-mi aripi adevarate.
Le voi purta odata cu versurile noastre.
Luminoase si impecabile.
Da-mi aripi de ocazie.
Stiu ca le ai si tu pe undeva.
Sunt cele mai bune pentru zborul precaut in inalt.
Da-mi aripi de suflet.
Da-mi aripi de tine.
Sunt cele mai rezistente in viata de apoi.
Da-mi aripi de cer.
Le transforrn eu cumva in puf.
Da-mi aripi de piatra.
Sa inteleg zborul vertical al sufletelor cuminti.
Fa-ma lcar macar putin.
Daca nu poti si nu vrei unde adevarate.
De butaforie.
De mucava.
In viata asta am ajuns acasa de cateva Fragment din volum:"Da-mi aripi, te rog! Da-mi aripi.
Sa ne asortam la dunga vietile astea zalude si complicate Mi-am lasat sufletul acasa.
Imbracat in tine.
Mi-ar placea sa fii si tu acum, aici, cu mine.
Fara regrete sau ganduri cuminti.
Poate ca e mai bine asa.
Am plecat asa prin lume imbracata in tine.
Mi-am lasat vesnicia pe prag, ca sa ma astepte resemnata.
Sunt prea ganditoare de cand am iesit in lume fara armuri.
Mi-am lasat tamplele acasa.
Sa se aeriseasca in racoarea diminetii eterne.
Am vrut sa navighez prin lumea asta mare fara minunile zilnice.
Mi-am lasat visele pe perna.
Mi-am lasat aripile acasa.
Era prea obosit de atata materie ce nu cunoaste gravitatia.
Apoi e numai liniste...
Azi mi-am lasat sufletul acasa.
O inspiratie si o expiratie.
Atat.
Cartea se citeste pe nerasuflate.
Veti intreba probabil curiosi si pe buna dreptate..."Si? Ce s-a intamplat cu povestea? Sunteti impreuna?" Noi ne traim realitatea, voua va daruim povestea
