Personaj insolit si cel mai original filozof al Rusiei, Vladimir Soloviov a marcat decisiv gandirea filozofica si teologica a secolului XX.
Ica jr).
Ioan I. 1898)*Vladimir Soloviov — calea unui filozof spre Hristos prin romantism si apocalipsa (diac.
Chipul lui Hristos ca verificare a constiintei*Decaderea viziunii medievale despre lume (1891)Doua autoprezentari (1887, 1892)Doua scrisori de sfarsit (mai–iunie 1896, ian.
Despre statul si societatea crestineIncheiere.
Despre BisericaIII.
Fiinta Tainelor crestineII.
Revelarea sensului universal al lumii (Logosului) in Hristos (Ioan 1, 14; 1 Ioan 4)6. „Iar lumina lumineaza in intuneric si intunericul n-a cuprins-o” (Ioan 1, 5)5. „In El era viata si viata era lumina oamenilor” (Ioan 1, 14)4.
Sensul lumii (Ioan 1, 1–3)3. „Lumea in rau zace” (1 Ioan 5, 19)2.
Despre crestinism1.
Despre postirePartea a II-aI.
Despre jertfa si milaIII.
Despre rugaciuneII.
Despre natura, despre moarte, despre pacat, despre lege si despre harI.
Ica jr)Temeiurile duhovnicesti ale vietii(1882–1884, 1897)Prefata (editia a III-a)Cuvant-inaintePartea IIntroducere.
Ioan I.
Astfel, crestinii transforma haosul aparut prin egoism, izolare si dezbinare in cosmosul armoniei pasnice a ratiunii si iubirii altruiste, iar Imparatia lui Dumnezeu prefigurata in dogmele, ierarhia si Tainele Bisericii se realizeaza drept Adevarul, Calea si Viata lumii.
Spre deosebire de catehismele obisnuite, limitate la descrierea unei vieti religios-duhovnicesti ortodoxe confesionale, distincte si separate de viata lumii, catehismul filozofic vizionar si perfect actual al lui Vladimir Soloviov demonstreaza felul in care adevarata Ortodoxie ofera in Dumnezeu Temeiurile duhovnicesti ale vietii integrale a oamenilor in toate dimensiunile ei autentice.
CUPRINSCatehismul unui filozof si actualitatea lui (diac.
Crezul, dogmele si Tainele Bisericii sunt inserate aici in dinamica concreta a vietii atat individuale, cat si sociale a crestinilor chemati sa realizeze ascetic, prin rugaciune, mila si postire (credinta, iubire si speranta), si activ in Biserica, stat si popor, relatia autentica dintre Dumnezeu, semeni si natura.
Filozofia religioasa a lui Soloviov e astfel o ampla si unica in felul ei apologie filozofica a crestinismului Bisericii lui Hristos.
La numai 31 de ani, Soloviov publica in Temeiurile duhovnicesti ale vietii un excelent catehism al unei Ortodoxii integrale.
Acestora le-a opus vizionar un crestinism integral si solidar, regandit filozofic in Temeiurile lui biblice, dogmatice si sacramentale.
Din „mantaua” lui au iesit intr-un fel sau altul toti marii ganditori teologici ai filozofiei religioase ruse de dupa 1900.
Punctul de plecare al gandirii sale e demascarea profetica a reductionismelor mutilante de tot felul, atat cele ale gandirii pozitiviste si umaniste, cat si ale „crestinismelor” abstracte si dogmatice.
Personaj insolit si cel mai original filozof al Rusiei, Vladimir Soloviov a marcat decisiv gandirea filozofica si teologica a secolului XX
