Criza financiara pe de-o parte a demonstrat ca nu exista retete magice care sa puna la adapost ersele categorii sociale de efectele sale devastatoare iar pe de alta parte a adus in centrul preocuparilor autoritatilor problema prevenirii riscului de neplata a datoriilor acumulate atat de catre persoanele juridice dar mai ales de catre persoanele fizice si in egala masura regimul insolventei debitorilor persoane juridice sau fizice.
Cel mai important insa este faptul ca lucrarea raspunde unor intrebari esentiale precum Care sunt regulile aplicabile unui consumator supraindatorat care se afla si in insolventa determinata de insuficienta disponibilului banesc pentru plata creantelor comerciale certe lichide si exigibile acumulate Ce optiuni ar avea cel care este profesionist dar are datorii pe cale de consumator si mai ales ce se intampla cu antreprenorul aflat in insolventa care se afla si in stare de supraindatorare in calitate de consumator Cum se gliseaza intre cele doua regimuri.
Analiza are ca premisa posibilele situatii pe care persoana fizica le poate dezvolta i persoana fizica detine bunuri in patrimoniul sau cu doua variante nu are constituit un patrimoniu de afectatiune respectiv exista o afectatiune speciala a bunurilor ii nu exista bunuri in patrimoniul propriu-zis si evidentiaza situatia bizara la care se poate ajunge datorita fictiunii juridice pe care dualitatea persoanei fizice o presupune in aceste ipoteze doua tabele de creante unul apartinand consumatorului iar cel de-al doilea apartinand profesionistului pentru care va fi greu de stabilit ordinea de plata a creantelor doi specialisti in insolventa si in concurs reguli diferite de prioritate la plata.
De aceea lucrarea prezinta mecanismele juridice care permit solutionarea crizei trezoreriei existente in patrimoniul debitorului persoana fizica supraindatorat si care este si antreprenor inidual aflat in insolventa pentru datoriile sale rezultate din activitatea de exploatare a unei intreprinderi economice.
Lucrarea isi propune sa demonstreze de ce aplicarea unei singure proceduri de insolventa pe seama debitorului aflat in insolventa indiferent daca este consumator sau intreprinzator inidual ar permite o restructurare veritabila a debitorului aflat in dificultate financiara oferindu-i sansa unui nou inceput eliberat de datoriile sale civile si comerciale cunoscut fiind ca de cele mai multe ori este greu daca nu chiar imposibil a se realiza o delimitare reala si exacta intre obligatiile pe care persoana fizica si le asuma in calitate de consumator si cele pe care le angajeaza in activitatea curenta a afacerii pe care o gestioneaza.
Reglementarea separata si esential diferita a procedurilor de insolventa in cele doua prezentari ale persoanei fizice neprofesionist si antreprenor inidual si limitarea insolventei profesionistului doar la procedura simplificata de insolventa condamna persoana fizica la lichidarea activelor sale ingradindu-i accesul la o procedura intemeiata pe un plan de plata a datoriilor ceea ce nu este permis.
Legiuitorul roman a optat pentru o reglementare separata a insolventei persoanei fizice iar nu pentru o lege a insolventei unice care sa fie aplicabila deopotriva profesionistilor dar si consumatorilor nesocotind astfel recomandarile din chiar Preambulul Regulamentului UE 2015 848 privind procedurile de insolventa potrivit carora toate reglementarile cuprinse in acesta trebuie sa se aplice tuturor procedurilor de insolventa care indeplinesc conditiile specifice indiferent daca debitorul este un comerciant sau particular sau daca este o persoana fizica sau juridica.
Criza financiara pe de-o parte a demonstrat ca nu exista retete magice care sa puna la adapost ersele categorii sociale de efectele sale devastatoare iar pe de alta parte a adus in centrul preocuparilor autoritatilor problema prevenirii riscului de neplata a datoriilor acumulate atat de catre persoanele juridice dar mai ales de catre persoanele fizice si in egala masura regimul insolventei debitorilor persoane juridice sau fizice
