Nu exista fatalitate decat daca noi insine credem in ea si o acceptam pasiv.
Doar ca aceste elemente innascute sunt totusi transformabile, ele putand fi reprogramate daca avem parte de grija, atentie si afectiune..
Ceea ce a dobandit o generatie devine ceva innascut pentru generatiile urmatoare.
Corpul nostru pastreaza uneori atat de profund amprenta ranilor emotionale incat ele pot codifica astfel anumite fragilitati fizice si psihice transmisibile.
Familia are o memorie, ca si cum ar fi o singura entitate, mai presus de fiecare dintre membrii ei din prezent, din trecut sau chiar din viitor, influentand comportamentul descendentilor, adesea chiar si sanatatea, prin bolile care ii afecteaza.
Purtam in noi memoria unor fapte pe care nu le cunoastem, dar pe care le-am incorporat si integrat, mai ales daca suferinta legata de un anumit eveniment a fost reprimata.
Suntem legati de nenumarati stramosi despre care nu stim aproape nimic, printr-o incredibila loialitate.
Lucreaza cu tine! Altminteri, trauma nerezolvata are putere de destin.
Nimic nu e implacabil si totul este posibil.
Nu exista fatalitate decat daca noi insine credem in ea si o acceptam pasiv
