Despre Carol al II-lea s-a scris si fara indoiala se va mai scrie.
El nu poate fi inteles daca nu este judecat in acelasi timp cu toata societatea romaneasca care l-a hulit sau l-a adulat exagerandu-i de atatea ori scaderile sau trecandu-i in sarcina propriile ei pacate ..
A fost si demon si erou si intruchipare a puterilor intunericului si aratare luminoasa deschizatoare de zari mai bune cum cu dreptate scria Grigore Gafencu.
Si cu multe defecte afemeiat inconjurat de prea multi oameni corupti incapabil de reactii potrivite si la timp fara curaj.
Dar si lipsit de noroc.
E un sef de stat priceput plin de inteligenta.
Tatal sau Carol al II-lea este regele sub care procesul de modernizare a Romaniei devine rapid si generalizat.
Carol I este personajul auster care impune romanilor seriozitate si dorinta de a ridica o tara Ferdinand construieste Romania cea Mare iar Mihai este frumosul tanar pe care toata lumea simte nevoia sa-l mangaie.
Imaginealui Carol al II-lea este prin excelenta imaginea regelui in Romania asa cum Maria mama lui este imaginea reginei.
Zece ani de domnie ai lui Carol al II-lea au ridicat economia si cultura regatului roman dar nu au reusit sa-l puna la adapost de primejdie.
Pentru ca el sta cu domnia lui in mijlocul furtunii intre razboaie sau in pregatirea lor intr-o vreme in care granitele se misca in plansul refugiatilor si indurerea unei tari in genunchi.
Despre Carol al II-lea s-a scris si fara indoiala se va mai scrie
