Citind amintirile doamnei de Soubiran, devenita Ghica prin casatoria cu o beizadea valaha care i-a deschis intrarea intr-o lume noua, bucuresteana, si i-a stabilizat statutul social chiar si la Paris, se impune observatia ca, desi a locuit vreme indelungata in Muntenia, aproximativ 10 ani, cunostintele autoarei, coagulate in jurul relationarii sociale si culturale ades condimentate cu declaratii patriotarde la adresa Frantei, au un puternic impuls personal si nu depasesc viziunea occidentalului, calator in Estul european, constient de efemeritatea momentului valah. ed.)Editorii.
Volumul printesei Ghica, care in nici un caz nu poate fi socotita romanca doar prin aceasta casatorie, intra in galeria vasta a autorilor francezi care au scris despre realitatea romaneasca in preajma Unirii si au contribuit la deschiderea mentalului francez, acum cu un vag aer de exotism, catre cauza romaneasca, construind un capital social de imagine cel putin agreabil.(n.
Acestora li se adauga mentionarea constanta a prezentei si influentei franceze in spatiul romanesc.
Inlaturand aspectul subiectiv si tendinta clara de literarizare, cartea autoarei se inscrie in memorialistica epocii de efervescenta politica si culturala ce avea sa pregateasca opinia publica europeana pentru Unirea romanilor din 1859, iar marturia autoarei, care putea fi mult mai detaliata daca i-ar fi lipsit perspectiva literara, si in aceasta privinta ar fi putut fi importanta.
Chiar aceste referiri la numai doi literatii autohtoni uimesc prin dilutie, iar informatiile despre Moldova, despre clasa politica si intelectualitatea locala, uimesc prin absenta lor, intr-o vreme in care contactele intelectualilor romani din cele trei tari romane erau intense.
Citind amintirile doamnei de Soubiran, devenita Ghica prin casatoria cu o beizadea valaha care i-a deschis intrarea intr-o lume noua, bucuresteana, si i-a stabilizat statutul social chiar si la Paris, se impune observatia ca, desi a locuit vreme indelungata in Muntenia, aproximativ 10 ani, cunostintele autoarei, coagulate in jurul relationarii sociale si culturale ades condimentate cu declaratii patriotarde la adresa Frantei, au un puternic impuls personal si nu depasesc viziunea occidentalului, calator in Estul european, constient de efemeritatea momentului valah
