Titlul cartii nu trebuie interpretat ca o simpla cascadorie publicistica menita sa-i pacaleasca pe eventualii cititori si sa-i ademeneasca spre lectura.
Nicolae Melinescu.
Romania nu a stiut sau nu a vrut sa capitalizeze increderea si popularitatea dobandite pe timpul efectuarii unor proiecte industriale, agricole, de infrastructura sau educationale dupa schimbarea de regim si locul ei a fost ocupat foarte repede de nou veniti, mai abili si mai potenti care s-au instalat pe piata africana.
Interesul economic a prevalat si tara noastra a dialogat si cu anti-comunistul Mobutu, si cu imparatul etiopian Haile Selassie, cu marxistul Neto, cu dictatorii de pe coasta de vest, cu generalii nigerieni sau cu filofrancezul Sedar Senghor.
Dezvoltarile tehnologice, capacitatea comunicarii digitale de unire a unor zone geografic departate, dar cu interese comune sau apropiate, cererea tot mai mare de materii prime utile noilor industrii ale informaticii, rare in lume si abundente in Africa au facut din acest continent un teritoriu apropiat si datorita unor relatii tot mai extinse si mai diverse cu Romania in ultimele patru decenii ale secolului trecut, relatii presarate, din pacate, cu ingrediente ideologice.
El porneste de la realitatea lumii de astazi, tot mai intens si mai dens conectata prin ceea ce domina comunicarea globala, si anume digitalizarea si schimbul de informatii in timp real.
Titlul cartii nu trebuie interpretat ca o simpla cascadorie publicistica menita sa-i pacaleasca pe eventualii cititori si sa-i ademeneasca spre lectura
