Descriere YEO:
Vulcan. Lumina vine de la - Disponibil la grupdzc.ro
Pe YEO găsești Vulcan. Lumina vine de la de la Polirom, în categoria Memorialistica.
Indiferent de nevoile tale, Vulcan. Lumina vine de la Asfintit - Mihai Buzea din categoria Memorialistica îți poate aduce un echilibru perfect între calitate și preț, cu avantaje practice și moderne.
Preț: 26.96 Lei
Caracteristicile produsului Vulcan. Lumina vine de la
- Brand: Polirom
- Categoria: Memorialistica
- Magazin: grupdzc.ro
- Ultima actualizare: 27-11-2024 01:44:15
Comandă Vulcan. Lumina vine de la Online, Simplu și Rapid
Prin intermediul platformei YEO, poți comanda Vulcan. Lumina vine de la de la grupdzc.ro rapid și în siguranță. Bucură-te de o experiență de cumpărături online optimizată și descoperă cele mai bune oferte actualizate constant.
Descriere magazin:
Iosif
Vulcan fiul lui Nicolae
Vulcan si al Vikt riei Irinyi s-a nascut pe 31 martie 1841 la Holod atunci parte din Regatul Ungariei. In 1871 s-a casatorit cu Aurelia Popovici care i-a fost mereu alaturi si l-a sustinut in toate proiectele intreprinse. A urmat cursurile liceului romano-catolic din Oradea 1851-1859 si ale Facultatii de Drept din Budapesta 1859-1863 . A ales insa o cariera mult mai dificila si a inceput sa lucreze in presa de limba romana de la Budapesta la diferite publicatii Concordia Aurora romana Umoristul unde si-a facut ucenicia de ziarist reporter editor si secretar de redactie. In 1865 si-a lansat propria revista Familia pe care a mutat-o ulterior la Oradea 1880 . Timp de 42 de ani in paginile Familiei au fost publicate articole poezii si nuvele ale scriitorilor din Imperiul Austro-Ungar si din Regatul Romaniei. In 1866 pe adresa redactiei a sosit o scrisoare cu poezia De-as avea... semnata Mihail Eminovici pe care
Vulcan a hotarat sa o publice dar cu numele romanizat Eminescu. Din acest motiv este considerat nasul literar al poetului. A pus bazele Societatii pentru crearea unui fond de teatru roman care a avut un rol important in dezvoltarea dramaturgiei romanesti. A publicat numeroase volume printre care romane poezii piese de teatru nuvele jurnale de calatorie in urma voiajelor intreprinse in Germania Franta Romania Imperiul Otoman sau Imperiul Austro-Ungar dar si un important volum istoric Panteonul Roman. A tradus romane de succes ale autorilor Xavier de Mont pin Claire de Chandeneux si Jules Verne. A fost ales membru al Societatii Kisfaludy 1871 si al Academiei Romane 1891 . A fost unul dintre cei mai importanti promotori ai culturii romane din acea perioada intr-un context politic foarte complicat reusind sa sprijine prin actiunile lui oameni din toate artele romanesti. S-a stins din viata pe 8 septembrie 1907 la Oradea. Ma intreb daca ar fi putut fi altfel. Iosif si cu mine sa traim fericiti fara revista departe de luminile notorietatii. Sa fim noi doi pur si simplu fara vreo lupta nationala fara stradaniile de ridicare a poporenilor fara participarile la intruniri si fara onorurile publice care au venit cu timpul. Multa vreme am visat la asa ceva la un Iosif altfel care sa stea numai cu mine si sa ma iubeasca iar eu sa ma bucur de el. Am fost o proasta o femeie proasta. Un om ca Iosif nu sade pe cuptor asteptand sa treaca timpul dar nu de asta am fost o proasta ci pentru ca nu ma cunosteam pe mine insami. Daca nu facea ce-a facut eu nu l-as fi iubit. M-as fi plictisit repede de el. Pentru ca nu pot iubi un barbat fara un vis. Atunci nu stiam cum eram dar acum stiu o molie care zboara spre torta. O molie norocoasa care a stins trei torte pana sa se stinga ea insasi dar uite ca nu m-am stins de tot si n-am sa ma sting pana nu termin de scris ce trebuie scris. Daca nu eu cine De ar fi sa pun pe hartie chiar totul nu mi-ar ajunge o viata iar eu nu mai am la dispozitie decat cateva zile poate o saptamana poate o luna nu stiu. Datorita lui Iosif am cunoscut mii de oameni in acesti 36 de ani de casnicie iar pe cativa poate cei mai importanti i-am cunoscut dupa ce el s-a dus. Am urmat fara teama drumul pe care mi l-a lasat cu limba de moarte am facut tot ce trebuia facut tot ce a crezut Iosif ca trebuia facut dar din pacate drumul n-a dus nicaieri iar razboiul le-a stricat pe toate. De planul lui Iosif s-a ales praful ca si de revista ca si de mine ca si de toata lumea noastra care s-a risipit ca fumul. Oamenii de acum nu au habar nu pentru ei las marturia aceasta ci pentru urmasii urmasilor lor ca adevarul sa se afle si sa se stie. Poate ca le va fi de folos poate ca nu dar asta sa decida ei.