Poezia lui Laurentiu-Ciprian Tudor ne aduce aminte de puterea indoita a aripii scrise. -Liliana Ursu.
Calauza prin lumi si intamplari ascunse, prin locuri cetluite, scrisul sau e un "sprijinitor al tainei" inscriindu-se in marea traditie a liricii crestine.
Fie ca ele il poarta prin Istanbul, Athos sau printr-un sat dambovitean, ele, calatoriile, sunt oglinda in care privindu-se, poetul se re-cunoaste, se re-inventeaza ca un vesnic insetat de plinatate si senin, "ca un columbofil razator de rugaciuni".
Laurentiu-Ciprian Tudor iubeste calatoriile.
Poemele sale de uimire sau numai de dimineata sunt asemeni unui concert la patru maini ce ne soptesc tainic despre insotirea poetului uneori cu ingerul, alteori cu iubita-tanara sotie, de cele mai multe ori cu visarea.
El stie ca va da socoteala de fiece vers al sau si se vrea mereu aproape de respiratia lui Dumnezeu, luand poezia drept un izvor de inocenta, daruire si iubire.
El zboara cuvantul, e un fel de rege al pasarilor cum si titlul acestui nou volum al sau sugereaza.
Poezia lui Laurentiu-Ciprian Tudor ne aduce aminte de puterea indoita a aripii scrise
