Volumul de faţă se înscrie în tradiţia scrierilor filocalice, cu deosebirea că textele pe care le conţine au fost concepute în limba siriacă.
Ea are propria ei identitate, adeseori fascinantă şi uluitoare prin bogăţia simbolică, prin subtilitatea interpretărilor şi a nuanţelor doctrinare al căror corolar rămâne sensibilitatea unei spiritualităţi mistice de frumuseţe unică..
Cu toate acestea, literatura creştină siriacă nu poate fi redusă doar la mimetism.
Fără îndoială, există aici un sâmbure de adevăr.
Ele au acelaşi obiect, ascensiunea la Dumnezeu prin purificare şi despătimire, iluminare şi desăvârşire a tuturor credincioşilor – sacerdoţi, monahi sau mireni – care se nevoiesc, dorind cu fervoare să dobândească starea de îndumnezeire prin har – asemănarea cu Dumnezeu şi Împărăţia Cerurilor.
S-a spus adeseori că literatura creştină siriacă are mai mult un caracter mimetic, întrucât s-a născut din traduceri de texte bizantine greceşti şi din imitarea acestora.
Volumul de faţă se înscrie în tradiţia scrierilor filocalice, cu deosebirea că textele pe care le conţine au fost concepute în limba siriacă
