De cativa ani incoace, scrierile apocrife au starnit un interes crescut in mediile academice.
Marie-Anne VANNIER.
La incheierea acestui studiu al nostru trebuie sa recunoastem ca o serie de Scrieri canonice au avut de asteptat un anumit timp pentru a putea fi deosebite de scrierile apocrife, iar criteriile pentru identificarea lor au fost definite treptat in cursul primelor secole.
Cei care au facut sapaturi acolo au descoperit intr-un mormant recent scos la iveala un manuscris redactat pe papirus, la o prima vedere foarte vechi, scris in limba copta (mai precis in dialectul sahidic).
Marie-Anne VANNIER Descoperirea manuscrisului care contine textul evangheliei dupa Iuda dateaza, cel mai probabil, in jurul anului 1978, in cursul unor sapaturi clandestine ce au avut loc pe un deal care domina malul drept al fluviului Nil si oraselul Ambar, din apropiere de Maghagha, in Egiptul de Mijloc, cam la saizeci de kilometri de actualul oras Al Minya.
Si, la final, Patrick Laurence isi pune niste intrebari despre statutul ereziei prisciliene.
Apoi, Jacqueline Amat, o specialista in vise, ne propune o meditatie foarte concentrata asupra viselor si viziunilor in calitatea lor de categorii literare sau de experiente spirituale.
Romanul poate fi clasat in randul scrierilor apocrife tardive.
Marlene Kanaan ne introduce intr-un text original si prea putin cunoscut din Evul Mediu: Romanul lui Varlaam si al lui Ioasaf, pastrat in manastirea Balamand (din Liban), reprezentand o adaptare crestina a unei legende indiene.
Ne dam seama de acest aspect mai ales odata cu Scrisoarea festiva numarul 39 a lui Atanasie din Alexandria si cu lucrarea Despre doctrina crestina a lui Augustin.
Parintii Bisericii insa au pus la cale cu repeziciune criteriile care sa deosebeasca scrierile canonice de cele apocrife.
In ele, apelul la imaginatie este un fapt omniprezent.
Apoi Jeannine Siat se ocupa de studierea deosebirilor dintre evangheliile canonice si evangheliile apocrife, subliniind faptul ca cele dintai aleg sa mearga pe linia subiectivitatii, a obiectivitatii, pe cand celelalte abunda in istorisiri care ne trezesc mai degraba uimirea.
Bernard Pouderon ne demonstreaza ca avem de-a face cu o scriere gnostica.
Atentia ne-a fost indreptata asupra Evangheliei lui Iuda.
De cativa ani incoace, scrierile apocrife au starnit un interes crescut in mediile academice
