Iosif Vulcan, fiul lui Nicolae Vulcan si al Viktóriei Irinyi, s-a nascut pe 31 martie 1841 la Holod, atunci parte din Regatul Ungariei.
Alte ocupatii: om bun la toate, plimbator de caini, traducator, babysitter, Mos Craciun, fabricant.
In prezent este colaborator la revistele Timpul, Dilema Veche si Familia. 1971), absolvent de Filologie (1996) si de master (2005), a fost profesor, vanzator de asigurari si reporter. ” Mihai Buzea (n.
Poate ca le va fi de folos, poate ca nu, dar asta sa decida ei.
Oamenii de acum nu au habar, nu pentru ei las marturia aceasta, ci pentru urmasii urmasilor lor, ca adevarul sa se afle si sa se stie.
De planul lui Iosif s-a ales praful, ca si de revista, ca si de mine, ca si de toata lumea noastra, care s-a risipit ca fumul.
Am urmat fara teama drumul pe care mi l-a lasat cu limba de moarte, am facut tot ce trebuia facut, tot ce a crezut Iosif ca trebuia facut, dar, din pacate, drumul n-a dus nicaieri, iar razboiul le-a stricat pe toate.
Datorita lui Iosif am cunoscut mii de oameni in acesti 36 de ani de casnicie, iar pe cativa, poate cei mai importanti, i-am cunoscut dupa ce el s-a dus.
Daca nu eu, cine? De ar fi sa pun pe hartie chiar totul, nu mi-ar ajunge o viata, iar eu nu mai am la dispozitie decat cateva zile, poate o saptamana, poate o luna, nu stiu.
O molie norocoasa, care a stins trei torte pana sa se stinga ea insasi, dar uite ca nu m-am stins de tot si n-am sa ma sting pana nu termin de scris ce trebuie scris.
Atunci nu stiam cum eram, dar acum stiu: o molie care zboara spre torta.
Pentru ca nu pot iubi un barbat fara un vis.
M-as fi plictisit repede de el.
Daca nu facea ce-a facut, eu nu l-as fi iubit.
Un om ca Iosif nu sade pe cuptor, asteptand sa treaca timpul, dar nu de asta am fost o proasta, ci pentru ca nu ma cunosteam pe mine insami.
Am fost o proasta, o femeie proasta.
Multa vreme am visat la asa ceva, la un Iosif altfel, care sa stea numai cu mine si sa ma iubeasca, iar eu sa ma bucur de el.
Sa fim noi doi, pur si simplu, fara vreo «lupta nationala», fara stradaniile de ridicare a poporenilor, fara participarile la intruniri si fara onorurile publice care au venit cu timpul.
Iosif si cu mine sa traim fericiti, fara revista, departe de luminile notorietatii. „ Ma intreb daca ar fi putut fi altfel.
S-a stins din viata pe 8 septembrie 1907, la Oradea.
A fost unul dintre cei mai importanti promotori ai culturii romane din acea perioada, intr-un context politic foarte complicat, reusind sa sprijine prin actiunile lui oameni din toate artele romanesti.
A fost ales membru al Societatii Kisfaludy (1871) si al Academiei Romane (1891).
A tradus romane de succes ale autorilor Xavier de Montépin, Claire de Chandeneux si Jules Verne.
A publicat numeroase volume, printre care romane, poezii, piese de teatru, nuvele, jurnale de calatorie (in urma voiajelor intreprinse in Germania, Franta, Romania, Imperiul Otoman sau Imperiul Austro-Ungar), dar si un important volum istoric, Panteonul Roman.
A pus bazele Societatii pentru crearea unui fond de teatru roman, care a avut un rol important in dezvoltarea dramaturgiei romanesti.
Din acest motiv este considerat „nasul literar” al poetului.
In 1866, pe adresa redactiei a sosit o scrisoare cu poezia „De-as avea...”, semnata Mihail Eminovici, pe care Vulcan a hotarat sa o publice, dar cu numele romanizat Eminescu.
Timp de 42 de ani, in paginile Familiei au fost publicate articole, poezii si nuvele ale scriitorilor din Imperiul Austro-Ungar si din Regatul Romaniei.
In 1865 si-a lansat propria revista (Familia), pe care a mutat-o ulterior la Oradea (1880).
A ales insa o cariera mult mai dificila si a inceput sa lucreze in presa de limba romana de la Budapesta, la diferite publicatii (Concordia, Aurora romana, Umoristul), unde si-a facut ucenicia de ziarist, reporter, editor si secretar de redactie.
A urmat cursurile liceului romano-catolic din Oradea (1851-1859) si ale Facultatii de Drept din Budapesta (1859-1863).
In 1871 s-a casatorit cu Aurelia Popovici, care i-a fost mereu alaturi si l-a sustinut in toate proiectele intreprinse.
Iosif Vulcan, fiul lui Nicolae Vulcan si al Viktóriei Irinyi, s-a nascut pe 31 martie 1841 la Holod, atunci parte din Regatul Ungariei
