Comunicarea articulata, in cuvinte si fraze, pare sa fie ceea ce ne distinge cel mai pregnant de restul lumii vii.
Pentru a raspunde la intrebarea de ce oamenii poseda limbaj trebuie sa acordam atentie unei multimi de domenii diferite – nu numai lingvisticii pure, ci si biologiei evolutioniste, paleoantropologiei, arheologiei, primatologiei, geneticii, anatomiei, etologiei, neurostiintelor, cercetarilor din domeniul cognitiei, psihologiei si antropologiei sociale, pentru a nu le mentiona decat pe cele mai importante.“ — Sverker JOHANSSON.
Trebuie sa intelegem cum gandim si cum ne functioneaza creierul.
Cu argumente din arheologie, antropologie, genetica, neurologie, apeland inclusiv la robotica si IT, savantul suedez atribuie un rol central, in aceasta transformare, increderii reciproce si cooperarii caracteristice speciei umane.„Pentru a-i intelege originea, trebuie sa intelegem limbajul insusi, structura si natura lui, dar trebuie sa intelegem si natura omului si originea sa evolutiva.
Dar cand si unde au inceput oamenii preistorici sa vorbeasca? Ce isi spuneau? Cum arata limbajul la originile lui si ce anume l-a facut posibil? Multa vreme, lingvistii s-au tinut departe de intrebari de acest fel, considerandu-le in afara teritoriului investigabil, dar astazi ele pot fi abordate cu mijloacele stiintei.
In Zorii limbajului, Sverker Johansson prezinta stadiul actual al cercetarilor si principalele teorii actuale privind modul in care Homo sapiens a devenit singura fiinta vorbitoare.
Comunicarea articulata, in cuvinte si fraze, pare sa fie ceea ce ne distinge cel mai pregnant de restul lumii vii
